Despre noi

Salut! Eu sunt Betto. Betto Foto!

Ca sa ne cunoaștem mai bine, vă las aici un interviu “clasic” cu și despre mine.

Cu cine avem plăcerea?

Mă recomand drept Betto, dar în realitate sunt un Florin sub acoperire. Însă nimeni nu îmi spune aşa, nici măcar tata. Până şi fetița mea, Gloria, îmi spune “Tati Betto”. 

Totul a pornit de la o vecină care urmarea un film câștigător de Premiu Oscar. Nu chiar! Mai exact era o telenovelă, iar Betto era un băiețel tare simpatic, protagonist în acea capodopera a cinematografiei. Porecla am preluat-o repede şi s-a împământenit şi mai repede. Am început cu povestea aceasta pentru că primul lucru despre care mă întreabă lumea este: „De ce Betto?”. 

Sunt născut în 1986, ceea ce înseamnă că am 35 de ani (știu, par mai în vârsta!) şi sunt mai tânăr cu un an decât soția mea, Anda (știu şi asta, ea pare cu vreo 10 ani mai tânără decât mine!). 

Sunt născut de Ziua Internaționala a Muncii, dar prefer vacanțele. Sau poate tocmai de aceea prefer vacanțele!

De ce ați renunțat la ultimul loc de muncă?

Probabil din același motiv pentru care renunța în general oamenii la un job. Ceva nu mergea bine, mai ales salariul. Am lucrat în televiziune cam 12 ani, am pornit de la “mașinist” şi am ajuns la “cameraman”. Cu toate că am întâlnit mulți oameni mișto, nu mă puteam considera mulțumit. Schimbarea a venit în momentul în care am achiziționat primul aparat foto, unul SH, de la un prieten. Se întâmpla în urmă cu 14 ani, dar parcă a fost ieri! Tot el m-a luat pentru prima dată, pe post de asistent, la o nuntă. Apoi, nu știu prin ce noroc, am găsit doi “inconștienți” care s-au lăsat pe mana mea şi care au dorit să le fac fotografii “profi” la nuntă. Pe vremea aceea eram orice, numai profesionist, nu. Cu toate astea, primii mei miri nu au fost dezamăgiți de rezultat. Da, şi eu mă întreb cum a fost posibil! Mă amăgesc că a fost norocul începătorului. Sau poate talentul înnăscut!

Puncte tari – puncte slabe? Argumentați, vă rog!

Punctul meu forte-forte-forte este simțul umorului, fără de care probabil n-aș putea să trăiesc. Aşa că dacă doriți să colaborăm, nu vă așteptați la un fotograf sobru şi scorțos. 

Alt punct forte ar mai fi răbdarea, care cred că se trage din rădăcinile mele de ardelean. Părinții mei sunt din Mărgău, județul Cluj. 

Puncte slabe? Ce sunt alea? 

Am şi din acestea, normal că am! Doar că nu îmi vin acum în minte.

De ce ar trebui să vă angajăm?

Pentru că sunt foarte bun! D’aia! 

Şi pentru că promit să nu ratez emoția soției tale când spui “DA!” şi nici când te va calca pe picior în biserică. Mai promit să surprind în imagini glumele cavalerilor de onoare (glume “proaste” de cele mai multe ori) şi “fericirea” domnișoarele de onoare când sunt obligate să poarte același tip de rochie/culoare(NOT), dar cu toate astea o fac cu zâmbetul pe buze de dragul miresei. . Nu o să ratez nici lacrimile de fericire ale părinților şi ale socrilor (aici e discutabilă partea cu fericirea!), nici sclipirea din ochii bebelușului proaspăt botezat şi nici bucuria nașilor care tocmai au câștigat un copil spiritual. Sau poate mai mulți!

O să te surprind în poze “d’lea frumoase”, chiar dacă tu crezi că ai nasul mare, picioare dubioase sau doi colăcei pe burtă. 

De asemenea, promit să scot în evidență calitățile produsului tău şi promit să șterg în Photoshop toate scamele de pe rochiile fotografiate. 

Ce rezultate ați avut?

Pot spune că am acumulat ceva experiență în acești 14 ani. Am fotografiat cam 150 de perechi de miri. Ar fi cam 153 dacă îi punem la socoteală şi pe cei care au avut încredere în mine şi la a doua nuntă. Se pare că au considerat că nu eu am fost motivul ghinionului. Până acum nu a trimis nimeni “mascații” după mine, deci tind să cred ca au fost mulțumiți. Tot în direcția asta înclin şi datorită review-urilor de pe pagina mea de Facebook. 

Am fotografiat cam 200 de micuți şi micuțe în ziua creștinării. Le-am surprins inocența, sensibilitatea, zâmbetele clare şi lacrimile de crocodil.

Trebuie să vă spun că am primit o invitație să “imortalizez” chiar şi o înmormântare, dar m-am văzut nevoit să refuz politicos.

Am fost la sute de petreceri corporate. Țin să vă spun că aici este distracția cea mai mare şi cele mai multe clauze de confidențialitate. 

În timpul săptămânii, ca sa scap de nevastă şi de responsabilitățile casnice, fac şi fotografii pentru industria modei (sau să zic “fashion”, ca e mai la moda?). Am câțiva clienți cu care colaborez de mult timp şi care se pare că sunt mulțumiți de ce iese, pentru că revin cu drag la mine. 

În timpul pandemiei am avut o idee salvatoare, ședințe foto – Fotografie în Cutie. Spun salvatoare pentru că bugetul familiei a avut de suferit considerabil din cauza lipsei evenimentelor, iar Anda, iubita mea soție este o shopacholică înrăită. Are un talent deosebit în a găsi ceva de cumpărat chiar şi in mijlocul deșertului sau în jungla amazoniană. Mai trist este că se pare că acest talent îl moștenește şi micuța Gloria, care cere constant la “zinul mare” (a se citi magazinul mare = hipermarket, asta pentru că n-am apucat să merg cu ea la mall). 

Să revenim însă la Fotografia al Cutie. Conceptul l-am pus în practică tot cu ajutorul nevestei, care are un spirit de-a dreptul întreprinzător şi mă antrenează şi pe mine, uneori mai cu calm şi blândețe, alteori mai cu țipete şi urlete. Fie vorba între noi, nimeni nu țipă ca un capricorn nervos şi nimeni nu execută ordine mai bine ca un taur supus. Aşa că vă așteptăm şi pe voi la noi în cutie, să vedeți ce a ieșit. 

Ce dificultăți ați avut?

Aș minți să spun că toți clienții mei au fost 100% mulțumiți. Am mai avut şi mici scăpări, este uman, dar partea bună este că încerc mereu să mă perfecționez şi să învăț din greșeli. Cele mai multe probleme apar din cauza lipsei de comunicare. Cum ar fi atunci când clientul știe că nu îi place nasul lui, dar nu îi spune şi fotografului. 

Unde vă vedeți peste 5 ani?

Anda are un vis, să avem un spațiu unde să se poată organiza (aproape) orice tip de evenimente şi vă spun sincer că mă văd luptând cot la cot cu ea pentru acest vis. Avem idei bune, creativitate şi chef de muncă (modestia o lăsăm pentru alții!). Mai mult, ne place să lucrăm cu oamenii. Deci trebuie să reușim, mai ales acum că am spus-o şi public. Sunt sigur că astrele se vor așeza într-o conjunctură favorabilă!